potlatai

gânduri cu gânduri

sfârşit

El fiind un protagonist a monologurilor mele, a devenit ceva real, a venit în lumea asta, într’o lume plină cu de toate, care l’a băgat într’o vagă conştiinţă, plină de filosofie proprie care este exprimat prin sens şi nonsens. a venit din altă dimensiune…a coborât cu picioarele pe pământ şi a înţeles sensul existenţei omenirii, aceasta fiind reciprocitatea. iubeşte şi vei fi iubit, respectă şi vei fi respectat. a putut să bage’n cap unora cum trebuie să’şi parcurgă drumul mai departe. a lăsat o urmă în sufletele unora. a iubit. 
“Hai să fim modeşti, şi să iubim. Să preţuim adevărata noastră valoare că doar aşa vom ajunge unde ne dorim să ajungem. Hai să ne informăm. Hai să dibilim şi să fim nebuni. Hai să primim plăcere.” El.

A venit şi deja e timpul să plece,şi’a făcut valiza şi doar trebuie să’şi i’a rămas bun:
La revedere.

 

de’aş putea.

de’aş putea, ţi’aş da gândurile mele şi ţi le’aş lua pe ale tale, numai ca să te cunosc mai bine. de’aş putea, ţi’aş strânge toate florile din lume ca să pot să te alint în fiecare zi cu o culoare  nouă. de’aş putea cânta aş fi stat nopţi întregi sub fereastra ta, ca să’ţi dăruiesc cele mai frumoase note şi să’ţi fac somnul mai uşor. de’aş putea aş alunga toţi monştrii din coşmarurile pe care le ai câteodată, şi te’aş aduce într’o realitate de vis. de’aş putea, aş scri romane întregi despre frumuseţea şi naivitatea ta. de’aş putea l’aş renaşte pe Eminescu să’ţi scrie cele mai alese versuri…de’aş putea, te’aş cuprinde acum, în această secundă, te’aş săruta, şi ţi’aş şopti….

Image

obsesie

cuprins de o confuzie nebună care din când în când mă scoate din sărite, dar deseori creează o plăcere dureroasă…dar totuşi o plăcere. când ţigara cu o doză mai mare de nicotină nu te poate ajuta, şi când cafeaua din cea mai tare devine una cu lapte sau frişcă. când vrei să ştii adevărata cauză a atracţiei tale, şi a tării marite a ţigărilor tale. 

devii nebun în propria conştiinţă şi devii jertfa unei creaturi naive şi în acelaşi timp unei creaturi puternice, care’ţi pare că este deasupra principiilor şi gândurilor tale, adunate în timp de 20 de ani.  pierzi stăpânirea asupra faptelor şi a percepţiilor.

mulţumesc.

Image

dragostea

vreau dragoste, vreau să mă trezesc cu gândul că o să mai fac ceva pentru ea, vreau să inventez noi metode de a o surprinde şi de’ai face ziua mai frumoasă, vreau să’i şoptesc lucruri perverse la ureche şi să ne batem din cauza acestora. Vreau dragoste. vreau să ascult ore în şir ce a făcut o zi întreagă, cine’i prost şi cine’i frumos, vreau să pregătesc două cafele de dimineaţă şi să spăl scrumiera după o noapte nebună. vreau să mă interesez despre toate chestiuţile care ar face’o mai fericită dacă le’aş şti, să’i citesc morală şi să o ascult cum îşi bate joc de sârguinţa pe care o depun ca s’o schimb cumva ştiind că n’o să’mi iasă…vreau s’o ador şi s’o strâng în braţe până îi pocnesc toate oasele,s’o sărut în frunte şi să’i spun că’i frumoasă cum este şi să ne certăm din cauza cosmeticii pe care o pune pe faţă de fiecare dată când iese. vreau să mergem la cumpărături şi să’i cumpăr ţigări…vreau.

 

Image

prostia.

de ce şi cum iese aşa că prostia în Republica Moldova e de vrio 10 ori mai multă decât populaţia ei… Îmi este greaţă să navighez pe facebook câteodată, dar dacă mai intru şi pe mgb, îmi iese tot ce am mâncat timp de 3 zile.

Cum stăm cu asta ? nimereşti pe mgb pentru că eşti prost ci nu pentru că eşti un sarcastic de lvl 9999999, şi dacă ţi se pare că eşti îmi pare rău. Nu încercaţi să fiţi sarcastici şi să postaţi poze pseudoidioate, că vă face o imagine, după care, fugiţi să lămuriţi fiecărui că,defapt, a fost o glumă. Nu motivaţi proştii să fie proşti…fiţi deştepţi şi daţi’le pace că poate o să înţeleagă ce e bine sau ce e rău.

Mi’am vărsat o părticică din furia mea care mă chinuie şi’mi provoacă isterii în sufletul meu de păcătos.

 

plimbări, ţigări, cafea…rutină. trebuie să schimbi ceva şi nu ştii ce, oamenii te sfătuie şi te induc într’o confuzie mai adâncă şi mai avansată, te pierzi în ideile şi principiile proprii. vrei să te izolezi undeva cu o necunoscută şi o sticlă de alcool şi să asculţi, timpul vorbind, cum iese din gura ei nişte cuvinte care oarecum te’ar calma şi te’ar linişti. ploaia te apasă şi te bagă în gândurile proprii, te face să te gândeşti la cât de ipocrit şi cât de nesimţit poate fi un om, un om ca tine care merge, vorbeşte, un om care are şi el un creier dar, totuşi, este, cumva, diferit şi asta te face fericit.

dilemă

e 12 noaptea şi sufletul cere o ţigară, până la uşă sunt 5 paşi de făcut,în linişte, însă, un pas până la pat, şi nu ştiu ce să fac. creierul însă îmi spune că mâine,adică azi la 8 am perechi şi dacă întârzii o să fiu batjocorit(în glumă) de prof. grea alegere…foarte grea, pe când în alt colţ al lumii un copil se gândeşte să’şi i’a o ciocolată sau o caramelă, sau o fată se gândeşte să se transforme în femeie sau încă nu’i gata… 

Suntem presaţi de nişte decizii care ne hotărăsc viitorul şi dacă e timpul să progresăm sau să degradăm, suntem între da şi nu,între alb şi negru şi trebuie să facem ceva, trebuie să gândim şi să simţim ca să fim siguri că am luat decizia corectă, urăsc dilemele, urăsc să ştiu prea multe şi să mă gândesc la ce aş fi putut face dacă nu aş face ce am făcut…mindfuck.

aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa.

hai.

o cameră, o lumină…două uşi şi doar o decizie. ce faci? îţi asumi responsabilitate şi deschizi una din ele, acolo te aşteaptă o oglindă ce îţi reflectă lumea interioară, şi te face să te urăşti…sau iubeşti, numai tu ştii, şi îndată te gândeşti ce se află după cealaltă uşă. eşti curios şi încerci să te prefaci un altcineva care se află după cealaltă uşă, simt că am băut prea multă cafea şi am fumat prea multe ţigări…dooh.

hai să fim şi hai să trăim în prezent, să mâncăm îngheţată dacă vrem sau să vorbim cu un necunoscut dacă cu adevărat vrem. hai să ascultăm că e bine dacă o facem, hai să trăim viaţa din plin pentru că am ales’o şi suntem împăraţii şi împărătesele lumii în care trăim, hai să fim noi înşine şi să nu ne prefacem. hai să luăm deciziile care ne convin şi să savurăm din ele, să savurăm viaţa pe care ne’o făurim. viaţa trebuie preţuită şi trăită, da, este grea, dar credeţi’mă că e mult mai frumoasă decât putem să ne imaginăm.

Iubeşte că doar aşa poţi fi iubit cu adevărat. 

 

he’s so cheap.

după cum ştiţi am un cunoscut “El”, ne’am văzut aseara într’o atmosferă liniştită şi caldă, mi’a povestit ce mai face cum o mai duce. mi s’a jăluit, mi’a spus că este confuz şi nu ştie ce să facă. chiar dacă oferă tot ce are pentru toţi şi încearcă să ştie totul, rămâne confuz. încearcă să fugă de boala asta, şi nu poate. cafeaua şi ţigara l’a liniştit, ştiu eu leacul perfect pentru aşa situaţii, şi am început să gândim împreună asupra ce i se întâmplă.

e simplu, e dulce şi frumos. nu are bani dar îi trebuie…numai pentru un lucru, să’i ajute pe alţii, să le facă plăcere altora, că doar aşa îşi construieşte propria fericire. nu’i trebuie bani să cucerească sau să iubească. îi trebuie atenţie şi neatenţie, alb şi negru, bine şi rău în Ea. e plictisit de lumea banilor şi a făţărniciei, vrea linişte şi pace, o vrea pe ea lângă el, alintându’l cu un zâmbet dulce amărui şi cu o atingere înduioşătoare pe faţa lui perfectă. însă ea nu ştie, nu vrea să ştie, este indiferentă, dar crede că e fericit.

e confuz, e mort în lumea dragostei şi a cuplurilor, vrea să fugă, să scape.

m’am trezit.

Image

gânduri.

Mergeam şi eu nu demult pe stradă cu prietena,şi l’am observat pe El, mergând încet primind plăcere de la sunetul vântului şi de la faptu că îi este frig. Mergea liniştit şi îngândurat,nu mai era cu spatele drept, ci puţin încovoiat,se simţea că era atins şi schimbat. M’a privit,şi în acel moment am observat durerea şi nesiguranţă. Are o dilemă…să fie cineva sau să rămână cineva. Complicat. Bombardat de gânduri şi decizii nu ştie ce să mai facă. Se vedea că se stinge idealul şi apare altceva,mai specific Lui. 

    E speriat şi confuz,e bătut de gânduri. Se simţea ca o ţigară fără foc,ca un copil fără bomboana preferată. Vrea să’i fie frig,vrea schimbări,vrea acea fericire.

Fericirea fiind doar o consolare,realitatea însă,cuţitul în spinare. E deştept însă nesigur,e plin de minusuri şi neajunsuri. Crede că e momentul să şi le arate,şi să le iubească. Simte un sfârşit,în curând…ştie că va fi fericit dacă dispare, dacă se renaşte şi devine un alt El sau poate Ea.

 

Vrea schimbări.